Alfabetul degustării vinului: ce trebuie să știi dacă ești începător?

Toate par complicate la început, mai cu seamă, când orice eveniment, fie el de familie sau monden implică un pahar de vin. Să știi să apreciezi vinul e o adevărată măiestrie care conectează toate simțurile. Iar dincolo de latura practică a lucrurilor există și niște elemente ale degustării vinului pe care, odată ce le cunoști, nu mai poți fi numit novice. Și fiindcă înțelegerea limbajului vinului înseamnă și un alfabet, AlcoMarket îți propune să înveți primele litere.

Degustarea vinului pornește de la Aspectul acestuia. Examinarea și luarea aminte a detaliilor precum: culoarea, claritatea sau vâscozitatea, oferă informații prețioase despre soi, vârstă, filtrare corectă, raport zahăr-alcool. Deși, în mod obișnuit, oamenii împart vinurile în 3 categorii: roşu, alb și roz, paleta culorilor este mult mai variată și conține tocmai 12 nuanțe. De exemplu, un vin alb tânăr poate avea reflexii verzui, în timp ce unul matur prezintă note aurii, iar un vin limpede indică filtrarea corectă a acestuia.

Dincolo de analiza aspectului, vinul conține și un Buchet de arome. Acestea se descoperă în urma rotirii atente a paharului și a eliberării compușilor volatili din lichid. Aromele vinului au și ele o clasificare: primare, secundare și terțiare. Cele primare provin din struguri și sunt influențate de soi și climă, și includ note florale, fructate sau citrice. Aromele secundare se dezvoltă în timpul fermentației, cu note de drojdii, nucă sau unt, specifice vinurilor maturate la butoi. Iar aromele terțiare, numite și buchetul vinului, apar prin maturare și includ accente de vanilie, tutun, piele sau condimente.

Corpul vinului se referă la textura și greutatea pe care o simți pe limbă în timpul degustării lichidului. Imaginează-ți diferența dintre laptele degresat, cel integral și smântână – la fel se simt și vinurile în funcție de corpolența lor.

• Ușoare – delicate și lejere, precum un Pinot Noir de la Chartron et Trebuset din Burgundia
• Medii – echilibrate și mai rotunde, de exemplu un Merlot de la JP Chenet.
• Pline – intense, bogate și catifelate, cum este un Cabernet Sauvignon din 2005 de la Carlevan Winery

Pentru a aprecia corpul vinului, ia o înghițitură și observă cât de dens și persistent se simte pe limbă. Cu cât vinul este mai corpolent, cu atât textura sa este mai bogată și senzația durează mai mult.

Decantarea vinului înseamnă turnarea acestuia într-un decantor pentru a separa sedimentele și pentru a-i permite să interacționeze cu oxigenul. În urma acestui proces, vinul își va dezvolta și intensifica aromele. Cu toate acestea, decantarea este un pas important care, în funcție de vin, poate fi necesar, opțional sau nerecomandat. Se decantează vinurile roșii maturate (2-10 ani), vinurile albe maturate în butoi și spumantele de colecție. Nu se decantează vinurile roșii foarte vechi (11-40 ani), vinurile roșii tinere, vinurile albe proaspete și spumantele, precum Prosecco.

Echipamentul corect în degustarea vinului nu se oprește la decantare, ci continuă cu paharele. Forma acestor recipiente influențează experiența degustării. De exemplu, vinurile albe se servesc în pahare mai mici, cu cupa mai închisă, pentru a concentra aromele, în timp ce vinurile roșii preferă paharele mai mari, pentru o mai bună oxigenare. Nu în ultimul rând, vinurile spumante sunt adeptele paharelor elegante, subțiri și cochete, pentru a păstra efervescența lichidului.

Finalul sau post-gustul este un alt indicator al calității vinului. Acesta se măsoară în caudale – unități care indică durata persistenței aromelor pe papilele gustative după înghițire. Deși nu există un prag minim prestabilit, în general, un vin de calitate are un post-gust mai îndelungat, oferind o experiență aromatică mai complexă și memorabilă.

Greșeli frecvente la degustarea vinului

Și dacă până aici le faci pe toate cu iscusință, trebuie să ții cont de top 3 Greșeli, pe care să le eviți în timpul degustării vinului:

1. Vinul servit la temperatura inoportună - Pentru a evidenția aromele, vinul trebuie servit la temperatura potrivită: spumantele și vinurile dulci la 6-10°C, albele corpolente și Rose-urile la 10-12°C, roșiile ușoare la 12-16°C, iar roșiile corpolente la 16-18°C. Dacă vinul e prea rece, lasă-l câteva minute în pahar; dacă e prea cald, răcește-l scurt la frigider.
2. Recipientul nepotrivit - Vezi aliniatul despre pahare sau studiază mai mult forma și specificul fiecărui recipient în parte. Aici, la fel de important precum alegerea corectă a paharului este și pregătirea corectă a acestuia – fără miros de detergent sau de substanțe străine.
3. Combinarea corectă a bucatelor -Și vinurile se înțeleg cu mâncarea, asemeni semnelor zodiacale. E bine să le împaci din prima. De exemplu, vinurile albe ușoare, cum este Sauvignon Blanc de la Hans Greyl, se potrivesc cu pește și fructe de mare, în timp ce vinurile roșii, cum ar fi CARLEVANA BLACK RAVEN CABERNET SAUVIGNON 2002, se împacă excelent cu carnea.

Ar fi mult mai multe de menționat, căci despre vinuri se poate scrie la nesfârșit, însă teoria e praf fără practică. AlcoMarket te încurajează să exersezi în limbajul vinului cu orice ocazie și să savurezi vin de calitate, în compania oamenilor potriviți.